Tuesday, March 19, 2024

Așezarea comunei în partea de sud a judetului la intersectia drumurilor ce fac legatura între municipiul Târgu-Jiu si orasele Filiasi si Târgu-Carbunesti o situeaza în sfera de influenta a acestora, ca de altfel si a unitatilor economice din zona Turceni.

Pentru o analiza corecta a locului pe care îl ocupa economia comunei Tântareni în ansamblul judetului Gorj, trebuie amintit faptul ca, pe ansamblu, judetul beneficiaza de un potential natural si economic care a determinat dezvoltarea unor functiuni economice de baza ale industriei extractive, agriculturii, silviculturii si turismului.

Bilantul teritorial al fondului funciar al zonei studiate reflecta caracterul preponderent agricol al acestuia cu aspectele sale caracteristice.

TOTAL GENERAL din care:

TOTAL AGRICOL din care:
ARABIL
PASUNI si FÂNETE
VII
LIVEZI
TOTAL NEAGRICOL din care:

PADURI

APE
DRUMURI
CONSTRUCTII
NEPRODUCTIV

Bilanț județ Bilanț Țântareni

Ha

%

Ha

%

560.174

100,00

4.549

100,00

250.268

45

3.126

68,72

103.409

18

2.276

50,03

125.681

22

645

14,18

8.236

2

117

2,57

12.942

3

88

1,93

309.906

55

1.423

31,28

273.868

49

1.075

23,62

4.681

1

93,50

2,06

9.079

1

132,62

2,62

12.027

2

113,80

2,50

10.251

2

8,40

0,18

Comuna are o suprafata administrativa de 4.549 ha.

Agricultura a fost ocupatia de baza a populatiei comunei Tântareni înca din cele mai vechi timpuri. Desi era principala sursa de venituri a populatiei, agricultura nu avea un stadiu de dezvoltare corespunzator cerintelor datorita slabei dotari tehnice si a lipsei preocuparilor în vederea executarii unor lucrari de amenajare a teritoriului. De aceea, productiile realizate erau slabe si nu puteau asigura necesarul populatiei.

Agricultura caracterizata printr-o suprafata mare a terenului agricol (68,72% dn suprafata teritoriului administrativ al comunei, cca 3.126 ha) constituie principala ramura economica a comunei, alaturi de cresterea animalelor.

În foarte mica masura este prezenta activitatea agricola secundara care cuprinde prelucrarea si industrializarea unei parti din produsele obtinute în gospodariile populatiei, fiind absenta în totalitate activitatea agricola tertiara care îmbraca toate aspectele de prelucrare, depozitare si valorificare atât a produselor agricole brute cât si a celor industrializate sau prefabricate.

Un loc aparte, având în vedere cadrul natural îl constituie cresterea animalelor mari si mijlocii, bovine si ovine si a pasarilor de curte.

Având în vedere resursele naturale de pe raza comunei(cresterea animalelor), pomicultura, recoltarea fructelor de padure, se impune dezvoltarea unei industii prelucratoare adecvate.

Recesiunea economica  face ca potentialul economic al comunei sa nu poata înregistra în perioada urmatoare cresteri semnificative.

La aceasta contribuie si lipsa totala a oricarei forme de activitate industriala.

Comparativ cu teritoriul judetului în care terenul agricol reprezinta aproape 45%, iar cel neagricol peste 55%, relieful comunei Tântareni are un raport favorabil activitatii agricole, adica 68,72% cu destinatie agricola si cca. 31,28% cu destinatie neagricola.

Mergând mai departe se observa ca terenul agricol este dominat de terenul arabil – 2.276 ha, ceea ce reprezinta 50,03% pasuni si fânete – 645 ha cca. 14,2%, vii – 117 ha si livezi 88 ha.

Fertilitatea terenurilor agricole se datoreaza pozitiei comunei în zona deluroasa sau a luncii râurilor Jiu si Gilort, care au dus la obtinerea unor productii care asigura o parte din necesarul de produse agricole ale populatiei.

Profilul productiilor agricole este determinat în cea mai mare parte de calitatea pamântului remarcânduse o pondere ridicata a productiei vegetale în raport cu cresterea animalelor, dar fata de anul 1989 se constata o scadere a ovinelor si bovinelor si implicit a productiei de carne, lapte si lâna.

Productia vegetala înregistreaza o gama variata de culturi (grâu, secara, porumb, cartofi, legume).

Dotarea cu tractoare de diferite tipuri si utilaje agricole diversificate este insuficienta, aceste servicii nu mai sunt asigurate de catre unitatile de tip Agromec, ci de catre cetatenii care si-au procurat astfel de utilaje.

Ca organizare, agricultura comunei cunoaste numai sectorul privat care detine tot terenul agricol.